vineri, 26 noiembrie 2010

Normele de poluare impuse de UE forteaza producatorii de utilaje se dezvolte tehnologii noi...!

Producatorii mari de tractoare agricole au lansat in cea de-a doua parte a anului 2010 cateva modele noi care se incadreaza in normele de poluare cerute UE. Majoritatea fabricantilor adopta una din cele doua metode pentru a se incadra in normele de poluare cerute in anul 2011 si anume: SCR (Selective Catalytic Reduction) si EGR (Exhaust Gas Recirculation). Cu introducerea acestei tehnologii noi sau dezvoltat si sistemele electronice de gestionare a combustibilului si a sistemului Turbo, dar sistelele SCR si EGR sunt considerate ca factori majori in controlul emisiilor motorului. Exista argumente pro si contra pentru fiecare metoda de a controla aceste noxe. Un lucru este totusi cert: producatorii trebuie sa utilizeze una din cele doua metode pentru a se conforma reglementarilor in vigoare si bineinteles pentru as putea valorifica produsele!
Producatorii mari de utilaje, Fendt,Case si New Holland au lansat deja modele noi,care au fost proiectate sa satisfaca normele impuse de UE, toti acesti producatori amintiti mai sus, au adoptat tehnologia SCR, considerand-o cea mai avantajoasa!

Fabricantul German, Fendt, a lansat noua serie 900 Vario echipata cu sistemul SCR la inceputul lunii octombrie. Cu noua serie 900 vine si un nou model,compania Fendt a lansat noul 939 Vario de 390 Cp.
Fendt echipeaza de ceva timp tractoarele sale cu motoare Deutz, acest lucru nu se va schimba deoarece feed back-ul din piata e destul de bun, toate modelele din noua generatie 900 Vario SCR sunt echipate cu un nou motor Deutz avand o capacitate cilindrica de 7,8L. Nou motor are cuplu si fiabilitate marita, in comparatie cu vechiul motor al serie 900, sistemul common rail a fost si el perfectionat prim marirea peresiunii la 2.000 bari, noua serie de motoare este echipata cu turbosuflanta de utlima generatie contolata de sistemul electronic al tractorului. Fendt, a echipat noua serie, cu un nou cooler astfel sistemul hidraulic functioneaza mai eficient!
Exista o serie de avantaje folosint noua tehnologie SCR, dar motivul principal este reducerea consumului de combustibil. Noul sistem reduce cantitatea de gaze evacuate in sistemul de recirculare astfel se reduce consumul, fabricantul sustine ca consumul de combustibil se reduce cu pana la 7%.
Noua tehnologia SCR de tratare a gazelor de esapament se face cu ajutorul unui al doi-lea lichid de racire,AdBlue, convertind daunatorul NOx in azot si apa.

Bani de la UE prin Fondurii FEADR...!

Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” se încadrează în Axa I – „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic” şi are ca obiective:
      a. Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă;
      b. Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură;
      c.  Creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri;
      d.  Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii.
Fondurile totale alocate Măsurii 112 prin FEADR sunt de 337.221.484 euro din care:
contribuţia Guvernului României – 20% şi contribuţia Uniunii Europene – 80%.
Pentru instalarea tinerilor fermieri sunt disponibile fonduri nerambursabile pe care le puteţi accesa până în 2013.
Fondurile nerambursabile se pot epuiza înainte de 2013, având în vedere că există un interes foarte mare pentru acest tip de investiţii.
Aşa că, nu aşteptaţi până în ultimul moment!

Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole” se încadrează în Axa II – „Îmbunătăţirea  mediului şi a spaţiului rural” şi are ca obiective:

a. Creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei, solurilor, a pădurilor cu rol de protecţie împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători, precum şi de asigurare a funcţiilor recreative, pe baza rolului multifuncţional al acesteia;
b. Extinderea suprafeţei ocupate de păduri prin sprijinirea lucrărilor de împădurire şi întreţinere a plantaţiilor;
c. Pădurile înfiinţate prin această măsură sunt menite să protejeze componentele de mediu pe baza rolului multifuncţional pe care îl au;

Contribuţia publică aferentă Măsurii 221 este de: 263.610.733 EURO.

În ceea ce priveşte sprijinul public pentru înfiinţarea plantaţiei forestiere, acesta este de 70% din costurile standard calculate în fişa măsurii,  iar pentru împăduririle efectuate în zonele defavorizate (LFA) şi siturile Natura 2000, acesta este de 80% din costurile standard

Măsura 121 „Modernizarea exploataţilor agricole” se încadrează în Axa I – „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic” şi are ca obiective:
      a. Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;
      b. Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare;
      c. Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite;
      d. Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.
Contribuţia publică aferentă Măsurii 121 este de : 1.020.505.603 EURO din care:
* contribuţia Guvernului României - 20 %
* contribuţia Uniunii Europene - 80 %
- 107.111.000 EURO reprezintă alocarea aferentă schemei de garantare pentru sectorul agricol cu finanţare din PNDR;
- 28.677.708 EURO cheltuiala publică ( 22.942.166 EURO FEADR ) reprezintă alocarea financiară din PERE pentru proiecte ce vizează noile provocări.
Pentru modernizarea exploataţiilor agricole sunt disponibili peste 991 de milioane de euro, fonduri nerambursabile
pe care le puteţi accesa începând din acest an şi până în 2013.

Fondurile nerambursabile se pot epuiza înainte de 2013, având în vedere că există un interes foarte mare pentru acest tip de investiţii.
Aşa că, nu aşteptaţi până în ultimul moment!

luni, 22 noiembrie 2010

Recoltam cu tehnologie axiala sau cu tehnologie conventionala...?!?

      La recoltarea cerealelor fermierii cauta cea mai buna tehnologie existenta in piata pentru a-si optimiza costurile de recoltare! Tehnologia Axial-Flow patentata de fabricantul american,Case IH, inca din 1977  este foarte bine privita de fermierii din intreaga lume! De ce...?
Simplitate- Mai putine parti in miscare pentru o mai buna fiabilitate si usurinta servizarii.
Calitatea cerealelor- minimalizeaza pierderile si pastrarea calitatii cerealelor.
Adaptarea la diferite culturi- recoltarea a peste 80 de soiuri de cereale in diferite conditii.
Optimizarea fluxului de cereale- sisteme de optimizare a fluxului de cereale cu indicii de productivitate.
Valoarea de revanzare- valoare mare la revanzare, acoperind investitia mult mai repede
Reducerea consumului de combustibil- datorita rotorului revolutionar Axial Flow, treieratul si separea cerealelor se face in acelasi timp, astfel se reduce consumul de combustibil si scade necesarul de CP.
     Tehnologia axiala are si dezavantajele ei, pierderile sunt cu cateva procente mai mari la recoltarea de paioase in comparatie cu tehnologia conventionala de recoltat.

     In concluzie, tehnologia axiala se preteaza mult mai bine la plantele prasitoare, unde pierderile sunt minime,viteza de lucru superioara si calitatea cerealelor recoltate este superioara.

Claas Lexion 770 cea mai rapida combina de pe piata...!

Fabricantul german a lansat pe piata la fine de 2010 noul model de Lexion 770, cea mai rapida combina de pe piata la momentul de fata! Cu noua generatie de Lexion, Claas a introdus doua serii de modele care sunt mai rapide,mai confortabile,mai productive si totusi economice.
Specialistii de la Claas au prezentat noile serii 700 si 600 reporteriilor de specialitate dar si fermieriilor din toata Europa prin prezentarile practice care s-au desfasurat la Loermann Farm timp de trei saptamani.
Noua serie 700 echipata cu APS Hybrid (sistemul de treierat si separarea rezidurilor de cereale prin rotor) a fost prezentata alaturi de noua serie 600 echipata cu APS Straw-walker Technology.
Care sunt inovatile noului Lexion? Una dintre cele mai importante inovatii aduse de fabricantul german este viteza de deplasare, aceasta fiind posibila doar cu noul sistem "TERRA TRAC full suspension chassis",  noua serie 700 poate atinge viteza de 40 Km/h  astfel fermierii se pot deplasa mai repede de la o parcela la alta in timpul recoltatului.

Pe langa inovatile aduse noii serii, fabricantul aduce imbunatatiri si confortului din cabina,introducerea noului sistem de monitorizare CEMOS (Claas Elecronic Machine Optimization System), care oferta mecanizatorului informatii vitale in timpul recoltatului!
Sistemul hidraulic a fost imbunatatit fiind mai rapid si eficient decat la modelele anterioare dar si inovatile aduse sitemului de taiere.

vineri, 19 noiembrie 2010

Landini Rex 110 premiat ca cel mai bun tractor specializat la Eima, Bologna...

Landini Rex, regele tractoarelor specializate, a fost incoronat la Bologna in timpul Targului International  Eima. Tractorul premiat la prestigiosul  titlu "Best of Specialized" a fost noul model Rex 110 F,proiectat si fabricat in Italia, in fabrica ARGO Tractors situata in provincia Reggio Emilia,acest tractor a fost evaluat de un juriu din Europa de reporteri specializati  si a fost desemnat ca cea mai buna masina pentru satisfacerea nevoilor fermierilor specializati pe acest sector. Evaluarea a urmarit performantele tractorului din toate punctele de vedere, motor,transmisie,sistemul hidraulic, confortul din cabina,design, calitate/pret, optiunile care pot fi montate ulterior si fiecare detaliu inovator...
Landini Rex 110 F este varianta de top din gama Rex,recent imbunatatit din punct de vedere al hidraulicii,fiabilitatii,otimizarea prizelor de putere spate/fata si bineinteles fiabilitatea motorului Perkins.

Ce e bine de stiut ca fermierii se pot baza pe acest model de tractor ca fiind alegerea cea mai buna pentru intretinerea unei ferme viticole sau pomicole.

joi, 18 noiembrie 2010

Suprafata de teren agricol detinuta de straini in Romania

Italienii, danezii şi olandezii deţin cumulat peste 450.000 de hectare din suprafaţa agricolă a României, care se întinde pe 14,7 milioane de hectare. Oamenii de afaceri de peste hotare au investit în agricultura locală în cultivarea de cereale, cartofi, orez şi în ferme de vaci de lapte.
Văzută de români ca o afacere neprofitabilă, agricultura românească i-a atras ca un magnet pe investitorii străini. De departe cea mai întinsă suprafaţă este ocupată de italieni, care deţin peste 300.000 de hectare, adică 3,1% din terenul agricol lucrat din România (9,4 milioane de hectare). Ei cultivă cereale, orez şi se ocupă de creşterea găinilor pentru ouă.

Danezii câştigă teren
Dacă italienii au investit în România de la începutul anilor ‘90 şi se pot lăuda cu o tradiţie în acest sens, danezii fac agricultură la noi din 2004 încoace şi deţin peste 1,5% din suprafaţa lucrată de la noi. Astfel, peste 30 de firme daneze au investit în sectorul agricol autohton în ultimii ani şi au ajuns să deţină aproape 150.000 de hectare de teren arabil, potrivit datelor furnizate de Răzvan Stroe, consilierul comercial al Ambasadei Danemarcei la Bucureşti.
„Majoritatea investiţiilor sunt concentrate în judeţe precum Buzău, Teleorman, Timiş şi Ialomiţa", arată Stroe. O fermă daneză ocupă, la noi, 4.000-5.000 de hectare, iar producători precum FirstFarms sau Ingleby se numără printre danezii care au investit în agricultura românească. Fermierii danezi sunt pe cale să egaleze suprafeţa totală deţinută de marii agricultori români Culiţă Tărâţă, Ioan Niculae, Adrian Porumboiu, Mihai Anghel şi Ştefan Poienaru.
Ei deţin împreună terenuri de 170.000 de hectare, adică 2% din suprafaţa lucrată. Având o suprafaţă de teren agricol mică în ţara de baştină (doar 820.000 de hectare) şi o densitate mare a populaţiei, fermierii olandezi şi-au îndreptat atenţia spre România şi, din ‘99 şi până acum, ei au investit în opt ferme de vaci de lapte şi în horticultură.

Olandezii investesc în ferme de lapte
Printre cele mai importante se numără ferma Coremans Zootehnia din comuna Iratosu, judeţul Arad, care se întinde pe 950 de hectare şi are 630 de vaci, şi Dutch Dairy Farm din satul Naipu, judeţul Giurgiu, care are 200 de vaci de lapte, potrivit datelor Ambasadei Olandei la Bucureşti. „Majoritatea investiţiilor au vizat ferme de lapte, unele fiind construite de la zero, iar vacile aduse din Olanda", arată Herman van Wissen, consiler agricol în cadrul Ambasadei.
În ceea ce priveşte suprafaţa deţinută de olandezi, această este foarte mică, doar un procent din totalul terenului ocupat de danezi, adică aproape 1.500 de hectare.

Străinii fug de judeţul Hunedoara
În Hunedoara, investitorii găsesc cu greu suprafeţe agricole întinse. Cei mai importanţi afacerişti străini de aici sunt un francez, care cultivă aproximativ 800 de hectare cu cereale şi floarea soarelui în localităţile Călan şi Bretea Mureşeană, şi un cetăţean german, care a luat în arendă 328 de hectare.

Agricultorii sunt străini şi pentru Direcţiile Judeţe
Dacă oficialii Direcţiilor Judeţene din Dolj, Olt sau Botoşani ştiu şi naţionalitatea agricultorilor străini care au investit aici, reprezentanţii Direcţiei Judeţene din Constanţa au informaţii doar în ceea ce priveşte numărul hectarelor deţinute de aceştia.
Astfel, 8% (peste 20.900 de hectare) din cele 256.000 de hectare sunt ocupate de străini. În Timiş însă, oficialii spun că există investitori italieni şi germani, dar nu se ştie ce procent din cele 520.000 de hectare arabile este deţinut de aceştia.
Caraş-Severin, în topul investiţiilor
Judeţul Caraş-Severin se poate lăuda cu o suprafaţă considerabilă cultivată de agricultori străini, 20% din cele 397.000 de hectare agricole fiind deţinute de austrieci, italieni, danezi, belgieni sau spanioli, potrivit datelor Direcţiei Agricole din judeţ.
Firma Bardeaux Holding este cel mai mare investitor de aici şi deţine 15.000 de hectare de teren pe care sunt amplasate ferme de creştere a bovinelor. În Botoşani, străinii deţin 18.338 hectare. Afaceriştii danezi, germani, austrieci şi italieni au cinci ferme a căror suprafeţe sunt în medie de 3.500-4.500 de hectare.

Reducerea costurilor de pregatire a patului germinativ.

Perioada acordata pregatirii terenului pentru insamantare devine pe an ce trece tot mai scurta, solutia este sa ne uitam putin in Vestul Europei sa vedem ce tehnologie folosesc, daca mergeti in Franta,Germania, Spania unde suprafata agricola este asemanatoare cu cea a tarii noatre, o sa vedem ca in fermele din tarile enumerate mai sus nu mai folosesc tehnologie conventionala de pregatire a solului ( plug-disc-combinator-tavalug).
Utilajele de pregatire a patului germinativ folosesc asa numita tehnologie "Minimal Till", adica pregatire solului dintr-o singura trecere. Avantajele acestei tehnologi sunt, in primul rand, cele financiare, reducerea costurilor de infintare a culturilor, reducerea traficului pe suprafata terenului, cu cat traficul pe parcela se reduce, "sanatatea" solului se pastreaza de pe un an pe altul!
Tehnologia "No Till" cea folosita in 85% din fermele din Romania, are efecte secundare daca este folosita un timp indelungat, datorita traficului intens pe parcela apare efectul de compactare a solului,implicit apare efectul de stagnare a ape pe suptrafata terenului! Pe langa degradarea structurii solului pe o perioada indelungata se mai adauga si costurile ridicate de infintare a culturilor, patru treceri pentru pregatirea solulul sunt mai costisitoate, din punct de vedere finaciar, decat o singura trecere si timpul acordat lucrarilor prin tehnologie "Minimal Till" este mult mai scurt.
Implementare acestei tehnologii noi intr-o ferma care foloseste tehnologia conventionala implica schimbrea totala a parcului de utilaje. Lipsa finantelor si flexibilitatea redusa a institutilor bancare va duce la disparitia fermierilor care nu reusesc sa tina pasul cu tehnologia.
Tehnologia inseamna reducerea cheltuielilor si cresterea profitului, chiar daca pretul de valorificare al produselor este unul destul de scazut!

miercuri, 17 noiembrie 2010

De ce tractoare Fendt si nu tractoare John Deere!!!

Gama de topul a tractoarelor de pe piata utilajelor agricole sunt marcile Fendt si John Deere ( si putin mai jos se afla Case iar dupa, restul marcilor de tractoare ca sunt pe acelasi calapod calitate/pret!)
Avantajele  unui tractor J.D, mai robust, fiabilitate ridicata si cel mai important,simplitatea utilizarii lui!!! mai exact mai pentru mecanizatorii fermelor din Romania care sunt vechi si imbatraniti de agricultura.

Acum sa  trecem la Fendt, clar marca nemteasca, trebuie sa fie buna, adevarat, sunt utilaje calitate premium singurul dezavantaj este pretul destul de piperat! Fara doar si poate tehnologie de ultima ora ( cutia Vario, o abordare mai aparte comparativ cu ceilalti producatori de utilaje agricole). Iar mecanizatorul roman ar trebuii sa se obisnuiasca ca si in tractor se poate lucra cu manusi si in confort nemtesc!

Fonduri FEADR, vise,interese, nici gand ajutor pentru mediul rural!

Fermele mici si medii sunt amenintate de asa-zisele fondurii FEADR.! In ce sens sunt amenintate? Aceste fondurii structurale tintesc doar fermele mari, care au putere finaciara. Un proiect aprobat fara finantare este "0", unde se rupe totul...? atunci cand discuti cu o institutie bancara!!!! De ce a intervenit iarasi sistemul bancar??? pentru ca sunt o gramada de bani de luat de pe spatele fermierilor. De ce UE nu poate restituii cota parte pe care au promis-o direct comerciantului final? De ce fermierul trebuie sa faca imprumut bancar pe toata suma aprobata...? Cu timpul fermele mici vor fii inghitite de fermele mari, de ce...?, nu vor mai putea valorifica produsele la un pret care sa fie competitiv pe piata! Tehnologia veche, utilajele vechi si toate toate standardele impuse de statul roman..., implicit populatia de la sat va parasii mediul rural. Daca aceste sunt menite sa incurajeze tinerii fermieri sa ramana in mediul rural..., eu imi pun intrebarea, de ce se intampla invers...!!!!!!